Psihoterapia psihanalitica de scurta durata este derivata din psihanaliza clasica freudiana, dar cu anumite modificari. Astfel terapeutul poate actiona in profunzimea psihismului pacientului, esentiala fiind intensitatea incarcaturii emotionale a sedintelor de psihoterapie. Terapeutul adopta o atitudine mai activa; el este o persoana concreta, care intervine in discutie, incurajeaza sau se opune pacientului, utilizand dupa caz, psihanaliza clasica sau abordarile directe. Se introduc astfel interactiunea reala si comunicarea dintre pacient si terapeut si luarea in consideratie a mediului real de viata al pacientului.

Grupurile de auto-ajutor (selh-help group), unele conduse de profesionisti sunt raspandite si recunoscute in unele tari pentru succesul in ajutorul acordat bolnavilor de a se simti mai putin singuri in comunicarea sentimentelor altor persoane care ii inteleg.

Psihoterapia de grup  se bazeaza pe conceptia existentialista orientata pe “aici si acum”, urmarind cautarea unor sensuri, a unor intelesuri si importanta infruntarii  problemelor cotidiene. Este utila si pentru rezolvarea altor dificultati ale persoanei intr-un timp scurt [in cadrul sedintei de grup].

Terapeutul insa, poate aplica oricare din aceste tehnici in tratarea depresiei in functie de client si de raspunsul lui la terapie, evaluarea facandu-se permanent, pentru monitorizarea evolutiei dorite.