Arhive etichetă: demotivare

Dezvoltarea personala- solutie pentru cresterea motivatiei individuale

Motivatia este o stare interna dinamizatoare, energizatoare si directionata in acelasi timp.

Ea reprezinta ansamblul starilor de necesitate care se cer satisfacute si care il imping, il instiga si il determina pe individ sa si le satisfaca.

 

Formele motivatiei:
1) dupa natura stimulului motivational, motivatia poate fi:
– Pozitiva: avand la baza lauda, incurajarea, recompensa;
– Negativa: avand la baza amenintarea, blamarea, pedeapsa.
2) dupa situarea sursei generatoare a motivatiei, motivatia poate fi:
– Intrinseca: sursa generatoare a motivatiei se afla in trebuintele personale ale individului si
este solidara cu activitatile lui.
– Extrinseca: sursa generatoare a motivatiei se afla in afara individului, fiindu-i sugerata sau impusa; ea nu izvoraste din specificul activitatii desfasurate.
3) dupa natura trebuintelor si nevoilor individului, motivatia poate fi:
– Cognitiva: are la baza nevoia de a sti, de a cunoaste, curiozitatea si interesul intelectual fata de o anumita profesie.
– Afectiva: este determinata de nevoia individului de a se simti bine in compania altora, de a
obtine aprobarea din partea altor persoane, de a se simti apreciat etc.
Relatia motivatie – performanta in munca. Optimul motivational:
relatia intre intensitatea muncii si nivelul performantei este dependenta de complexitatea activitatii desfasurate. Atunci cand vorbim despre optimul motivational, respectiv, acea intensitate a muncii care sa permita obtinerea unor performante inalte, aducem in discutie doua situatii:
A) cand dificultatea sarcinii este perceputa corect, optimul motivational reprezinta relatia de
corespondenta, de echivalenta intre marimile celor doua variabile;
B) cand dificultatea sarcinii este perceputa incorect, subaprecierea dificultatii muncii duce la
o stare de submotivare ce are drept consecinta nerealizarea sarcinilor la standardele expectate, iar supraaprecierea dificultatii muncii duce la o stare de supramotivare care are drept consecinta instalarea insatisfactiei, oboselii si a stresului care se pot repercuta in rebuturi, produse de calitate inferioara, incidente si accidente la locul de munca.
– Optimismul (sau gandirea pozitiva). Pentru ca o persoana sa isi poata indeplini sarcinile propuse intr-o zi, sau cele de la locul de munca, sa depaseasca obstacolele ce pot aparea in implementarea diferitelor solutii si sa isi atinga scopurile pe care le are, acesta are nevoie de o atitudine mentala potrivita, cum este rezultata in urma adoptarii gandirii pozitive.
– Dezvoltarea constiintei de sine. Pentru a ne mari constiinta de sine examinam caracteristici personale cum sunt: valorile si codurile etice, radacinile familiale si stilul de viata, reactia in diferite circumstante si atitudinea fata de schimbarea unei situatii, stereotipuri si prejudecati personale.